Din câteva discuții publice și foarte la vedere, postări pe Facebook ale paginilor de știri, am pus deoparte niște erori de logică pe care am observat că le folosesc cel mai des antivacciniștii în argumentarea lor.

E important să le identificăm, ca să știm să le evităm când ne prezentăm punctul nostru de vedere. Mai ales că avem știința de partea noastră.

Pentru că așa sunt scrise la manual, pe unele le-am preluat în engleză, dar sunt foarte sigur că le înțelegeți.

• Apelul la emoție – am văzut foarte multe răspunsuri de genul “Gândește-te la copilul tău! Dacă pățește ceva? El ce vină are?”.
  E o eroare de logică cât se poate de clasică și o identificați prin încercarea unora de manipulare a emoțiilor, în special teamă, ură sau dragoste.
  În nici o situație, nu reprezintă un argument, ci un șantaj. În cazul de față, interlocutorul încearcă să-ți inducă sentimentul, dacă nu ești de acord cu dânsul, că nu-ți iubești copilul.
  O fi știind el că nu-ți iubești odrasla?
  
• Anecdota – utilizarea unei experiențe personale sau a unui exemplu izolat. “Băi, mie după ce-am făcut vaccinul mi-a fost rău toată ziua!”. Să zicem că ai mâncat ceva la un restaurant și te-a luat cu crampe stomacale. E posibil să fi mâncat X după Y și să nu fi realizat ori chiar ai nimerit un aliment stricat. Dacă ți s-a făcut rău de la pizza, un kiwi sau de la o salată, nu înseamnă că nu trebuie să le mai încerci vreodată. Dacă ți-a fost rău la un restaurant pentru că ai mâncat felurile A și B, nu înseamnă că n-ar trebui să mai încerci în viața ta localul acela.
  E mult mai ușor (și foarte greșit) să luăm de bună experiența cuiva decât să credem în măsurători științifice.
  
• The availability heuristic (tradus ca “disponibilitatea euristică”) – atunci când judecata îți este influențată de ceea ce-ți trece cel mai rapid prin minte.
  Like “Nu-i așa că unii au un interes ascuns de a te vaccina FORȚAT?”.
  
• Slippery slope (sau “argumentul pantei alunecoase”) – presupune că dacă lăsăm A să se întâmple și nu zicem nimic, se va întâmpla și B, deci A nu trebuie să se întâmple.
  Folosită de cei care au impresia că dacă ne lăsăm vaccinați, curând vom fi și microcipați. Because why not?
  
• Loaded question – când vi se răspunde cu o întrebare ce are deja în construcția ei o ipoteză și căreia îi este greu să răspunzi fără să devii parte din problemă.
  “Hei, dar tu ești sclavul oricui, așa pur și simplu? Te lași vaccinat fără să comentezi nimic? E corpul tău!”
  
• Confirmation bias-ul, după care foarte mulți preferă să meargă.
  E tendința de a susține o poziție pe un subiect doar pentru că îți confirmă ceva ce îți dorești: că ceva e suspicios la vaccinarea obligatorie, că sunt interese ascunse, că microcipare, că reducerea populației, că câââââr, că mââââr.
  Menționez și “in-group bias“, pe care să-l evitați. E atunci când ai tendința de a-i favoriza pe cei din grupul tău și folosi asta ca argument; adică “nu-mi dați mie dreptate pe vaccinarea obligatorie pentru că susțin eu că este ok, dați-i lui X”. Fiți siguri că antivacciniștii vor găsi -din sfera lor mică- destule exemple de personalități care le iau partea și pe care să le dea ca model.
  
• Apelul la autoritate – l-am lăsat la urmă deoarece vreau doar să îl menționez, într-un articol viitor voi detalia și veni cu exemple.
  Un antivaccinist îți va spune, de obicei, că el cunoaște un doctor care i-a spus că nu-știu-ce vaccin e de proastă calitate sau că un mare doctor nu susține vaccinarea obligatorie.

Alte tips & tricks:

➡️ Când discutați cu oameni conservatori (genul pentru care vaccinarea obligatorie, parteneriatul civil, căsătoriile între persoane de același sex, adopțiile sunt subiecte care-i triggeruiesc imediat) are loc o ripostă interioară (backfire) în ei. Atunci când convingerile pe care le-ai avut de-când-te-știi îți sunt puse la încercare, devii și mai convins că e cum zici tu, nu cum spun alții.
➡️ Nu mai presupuneți că odată ce voi ați înțeles ceva, gata, e evident pentru toată lumea. Dacă voi știți cum funcționează un motor cu combustie, nu înseamnă automat că persoana cu care discutați știe.
Tot o eroare de logică e, se numește “the curse of knowledge/blestemul cunoașterii”.
➡️ E bine să renunțați la un moment dat la discuția cu oamenii greu de convins, tocmai pentru că au tendința de a face opusul a ceea ce încercați voi să-i convingeți că e mai bine (se numește reactanță). O întâlnim la copii.
Sunt oricum destule șanse ca în timp să se convingă singuri, în tăcere, că n-aveau dreptate.